Analiza Strategiei Energetice Naționale: O Privire Critică
Strategia energetică națională, lansată recent în consultare publică, promite o viziune nouă asupra viitorului energetic al țării. Cu toate acestea, o analiză atentă a documentului relevă atât ambiții lăudabile, cât și zone unde claritatea și detaliile concrete lipsesc. Documentul pare să se bazeze pe date statistice învechite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la relevanța sa în contextul actual. Deși se aliniază obiectivelor Uniunii Europene, strategia nu detaliază suficient mecanismele prin care aceste ținte vor fi atinse, lăsând loc interpretărilor. Provocările geopolitice și criza energetică regională sunt recunoscute, dar soluțiile propuse necesită o fundamentare mai solidă pentru a răspunde eficient acestor presiuni. Este esențial să înțelegem mai bine situația energetică actuală a României pentru a evalua corect direcția trasată de această strategie. Lipsa unor analize de impact detaliate pentru anumite propuneri, precum reactoarele modulare sau investițiile în stocarea gazelor, lasă deschisă discuția despre fezabilitatea și costurile acestora. De asemenea, aspecte legate de protecția consumatorilor și de prevenirea manipulării pieței par a fi tratate superficial, necesitând o abordare mai riguroasă. Vom explora în continuare pilonii principali ai acestei strategii și vom încerca să identificăm soluții practice pentru provocările semnalate.
Pilonii Tranziției Energetice Naționale
Strategia energetică națională se sprijină pe câteva direcții principale, menite să ne transforme modul în care producem și consumăm energie. Unul dintre aceste piloni este, desigur, decarbonizarea, adică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și promovarea surselor regenerabile de energie. Asta înseamnă mai mult vânt, mai mult soare, mai multă energie curată în sistemul nostru. Securitatea energetică este un alt punct cheie, concentrându-se pe diversificarea surselor de aprovizionare pentru a nu depinde de un singur furnizor sau o singură țară. Nu în ultimul rând, accesibilitatea și protecția consumatorilor vulnerabili sunt esențiale, asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă în acest proces de transformare. Este important să ne asigurăm că tranziția energetică este echitabilă pentru toată lumea, inclusiv pentru cei mai puțin privilegiați. România își propune să crească ambiția pentru reducerea emisiilor și ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) pentru a sprijini tranziția energetică, un obiectiv strategic pentru atingerea țintelor energetice naționale și europene, așa cum este menționat în planurile de acțiune. Această abordare este necesară pentru a ne alinia la obiectivele europene și pentru a construi un viitor energetic mai sustenabil și sigur pentru toți.
Surse Regenerabile de Energie: Ambiții și Realități
Strategia energetică națională își propune ținte ambițioase pentru integrarea surselor regenerabile de energie, dar realitatea de pe teren ridică anumite semne de întrebare. Deși se vorbește despre o tranziție accelerată către energia verde, implementarea concretă pare să întâmpine obstacole. Este esențial să privim dincolo de declarațiile de intenție și să analizăm capacitățile reale de stocare și echilibrare necesare pentru a susține o rețea bazată pe surse intermitente. Fără soluții solide de stocare, cum ar fi bateriile industriale, integrarea masivă a energiei solare și eoliene devine o provocare tehnică majoră. Atragerea investițiilor în acest domeniu necesită un cadru de reglementare clar și predictibil, care să ofere siguranță investitorilor. De asemenea, trebuie să fim atenți la modul în care sunt definite conceptele tehnice, pentru a evita confuziile și a asigura o comunicare transparentă cu specialiștii din domeniu. Guvernul român depune eforturi pentru a naviga aceste complexități, dar rezultatele concrete sunt cele care contează în final.
Flexibilitatea Sistemului Energetic Național
Integrarea surselor regenerabile de energie, în special a celor intermitente precum solarul și eolianul, ridică provocări semnificative pentru stabilitatea sistemului energetic național. Planurile actuale, deși ambițioase în ceea ce privește capacitățile de producție din surse regenerabile, par să subestimeze complexitatea asigurării flexibilității necesare. Capacitățile de cogenerare pe gaz, deși importante, sunt adesea învechite și depind de cererea de căldură, iar viziunea pentru modernizarea sistemelor de termoficare centralizate lipsește. Pe de altă parte, soluțiile de stocare și echilibrare, cum ar fi bateriile sau hidrogenul, sunt menționate mai mult ca riscuri decât ca planuri concrete de acțiune. Este esențială o abordare mai detaliată pentru a dezvolta aceste soluții de stocare și echilibrare, care sunt vitale pentru a gestiona variabilitatea surselor regenerabile. Integrarea eficientă a acestor surse necesită investiții substanțiale nu doar în infrastructura de transport, ci și în sisteme avansate de prognoză și control, precum și în capacități de balansare a sistemului. Petru Schipor subliniază importanța energiei flexibile pentru România, un aspect critic în tranziția energetică.
Eficiența Energetică: Obiective Ambițioase și Acțiuni Concrete
Strategia energetică națională pune accent pe eficiența energetică, stabilind ținte destul de ambițioase. Se dorește renovarea a peste 80 de milioane de metri pătrați din fondul imobiliar și trecerea la distribuția pe orizontală a sistemelor de încălzire pentru 90% din clădirile conectate la sistemele centralizate. Totuși, documentul nu detaliază acțiunile concrete necesare pentru atingerea acestor obiective, limitându-se la o descriere generală. Este esențială o analiză aprofundată a nevoilor acestui sector pentru a putea evalua corect resursele necesare și pentru a ghida autoritățile locale în implementarea politicilor de eficiență. Această abordare ar stimula și dezvoltarea pieței locale de servicii energetice, bazată pe contracte de performanță. Investițiile în eficiență energetică, cum ar fi izolarea termică a locuințelor, oferă beneficii pe termen lung, spre deosebire de compensațiile punctuale. Un aspect important este și legătura dintre eficiență și costuri, unde asigurarea serviciilor energetice la cel mai mic preț posibil, menținând calitatea, este un obiectiv cheie. Pentru a sprijini aceste transformări, este necesară o mai bună coordonare și o alocare strategică a fondurilor, inclusiv prin programe de reconversie profesională pentru lucrătorii din sectorul energetic, așa cum se menționează în planurile de investiții. Fără o strategie clară de implementare și fără a aborda modul de formare a prețurilor pe piața de energie, aceste ținte ambițioase riscă să rămână doar pe hârtie.
Digitalizarea Infrastructurii Energetice
Starea Actuală Deficitară a Digitalizării
Sistemul energetic național se confruntă cu o realitate destul de sumbră în ceea ce privește digitalizarea. Multe dintre procesele și infrastructurile noastre sunt încă bazate pe tehnologii depășite, ceea ce creează ineficiențe și vulnerabilități. Nu avem încă un sistem bine pus la punct pentru monitorizarea consumului în timp real, iar platformele de date energetice sunt fie inexistente, fie fragmentate. Această lipsă de modernizare ne lasă în urmă față de alte țări și ne împiedică să profităm de beneficiile pe care le-ar aduce o infrastructură digitală robustă. Este clar că avem nevoie de o schimbare majoră aici, altfel vom continua să pierdem oportunități importante pentru dezvoltarea sectorului energetic.
Viziune Coerentă pentru Transformarea Digitală
Pentru a remedia situația, este absolut necesar să stabilim obiective clare și un plan concret pentru digitalizare. Asta înseamnă să trecem la contoare inteligente (smart meters) care să permită monitorizarea consumului în timp real și să dezvoltăm un sistem avansat de management al distribuției (ADMS) la nivelul tuturor operatorilor de distribuție. Crearea unei platforme naționale unice pentru datele energetice ar fi un pas uriaș înainte. De asemenea, trebuie să ne gândim serios la conceptul de „Smart Grid”, care este vital pentru integrarea surselor de energie regenerabilă intermitente și pentru a face sistemul mai flexibil și mai eficient. Fără o viziune clară și pași bine definiți, transformarea digitală va rămâne doar un vis.
Securitatea Cibernetică în Sectorul Energetic
Un aspect pe care nu-l putem ignora sub nicio formă este securitatea cibernetică. Într-un sistem energetic tot mai interconectat și digitalizat, riscul atacurilor cibernetice este real și poate avea consecințe devastatoare. Strategia ar trebui să includă un cadru național solid pentru securitatea cibernetică a infrastructurii energetice critice, conform directivelor europene. Acest cadru ar trebui să stabilească standarde minime de securitate pentru toți operatorii, să prevadă exerciții regulate de simulare a atacurilor și să creeze un centru dedicat pentru răspunsul la incidente în sectorul energetic. Neglijarea acestui domeniu ne-ar putea costa scump pe termen lung.
Platforma Energetică Națională
Consolidarea Sistemului Energetic Național
Strategia recunoaște o lipsă clară în ceea ce privește o platformă centralizată care să unească întregul sistem energetic național. Această lipsă se manifestă în special prin absența unui sistem de informare și comunicare eficient, care să faciliteze colaborarea între diferiți actori din domeniu, precum distribuitorii, transportatorii, furnizorii și alți operatori. Deși există inițiative punctuale pe diverse segmente, ele nu compun un tot unitar. Crearea unei platforme naționale integrate este esențială pentru a centraliza informațiile din întregul sector energetic.
Sistem de Informare și Comunicare Interactiv
Este necesară dezvoltarea unei platforme care să permită o interacțiune fluidă între toți participanții la piața de energie. Aceasta ar trebui să aibă module specifice pentru a facilita schimbul de date și comunicarea, atât pe verticală, cât și pe orizontală, între diferitele entități implicate în lanțul valoric energetic. O astfel de platformă ar îmbunătăți transparența și eficiența operațională.
Optimizarea Costurilor și Securitatea Cibernetică
Prin centralizarea informațiilor și eficientizarea comunicării, platforma energetică națională ar contribui la optimizarea costurilor operaționale în sector. Mai mult, un aspect deosebit de important este consolidarea securității cibernetice. O platformă bine securizată va proteja infrastructura energetică de amenințări cibernetice, asigurând continuitatea furnizării energiei și integritatea datelor. De asemenea, aceasta va genera date statistice necesare pentru analize și decizii informate, într-un timp cât mai scurt.
Stocarea Gazelor Naturale: Oportunități și Costuri
Strategia energetică națională abordează, printre altele, și necesitatea consolidării capacităților de stocare a gazelor naturale. Se menționează modificările legislative recente care impun crearea unor stocuri obligatorii, un pas important pentru securitatea aprovizionării. Mai mult, strategia explorează pentru prima dată posibilitatea unor investiții în noi capacități de stocare, fie pe teritoriul țării, fie în străinătate. Totuși, analiza detaliată a acestor oportunități, inclusiv o evaluare a costurilor și a impactului potențial asupra tarifelor pentru consumatori, pare să fie un aspect mai puțin dezvoltat în document. Este esențial să se efectueze analize cost-beneficiu riguroase pentru a înțelege pe deplin implicațiile economice ale acestor investiții. Acest lucru este cu atât mai important cu cât prețurile la gaze au atins deja niveluri istorice ridicate, iar orice decizie privind extinderea stocării trebuie să ia în considerare impactul asupra bugetelor gospodăriilor și companiilor. O mai bună planificare în acest sens ar putea contribui la stabilitatea pieței energetice, un obiectiv important pentru România și parteneriatul său strategic. Vom vedea cum se vor concretiza aceste intenții în proiecte viitoare.
Surse Noi de Generare și Echilibrarea Sistemului
Strategia energetică națională pune un accent destul de mare pe sursele regenerabile, ceea ce e bine, dar parcă uită să detalieze cum facem față intermitenței lor. Se menționează așa, printre altele, și reactoarele nucleare modulare, dar cam atât. Mai mult, se vorbește despre capacități noi de cogenerare pe gaz, care oricum sunt deja în curs de implementare. Ce lipsește însă complet este un capitol dedicat dezvoltării unor noi capacități de generare și cogenerare care să ajute la echilibrarea sistemului energetic național, sau modernizarea celor existente. Au existat studii despre noi surse de cogenerare, bazate pe turbine pe gaz, dar nu se regăsesc în documentul ăsta. E clar că Moldova vrea să meargă spre piețe deschise și energie verde, dar pentru asta e nevoie de mult mai multă planificare și studii de impact. Strategia arată unde vrem să ajungem, dar nu și cum ajungem acolo, ce resurse ne trebuie și ce efecte va avea totul asupra economiei și oamenilor. E nevoie de un plan de acțiune mai detaliat, inclusiv pentru riscuri, finanțare, flexibilitate și digitalizare. Fără aceste elemente, strategia rămâne doar pe hârtie, nu un instrument practic de guvernanță. Este esențial să avem o viziune clară asupra modului în care vom echilibra sistemul energetic pe măsură ce integrăm tot mai multe surse regenerabile, altfel riscăm instabilitate. Asta înseamnă să ne uităm atent la ce fel de capacități de generare și cogenerare ne sunt necesare, dar și cum modernizăm ce avem deja, pentru a asigura un flux constant de energie. Trebuie să ne gândim și la cum atragem investiții pentru baterii industriale, mai ales în punctele cheie ale rețelei, pentru a gestiona fluctuațiile zilnice ale producției din surse regenerabile. Explorarea rolului gazelor naturale ca un combustibil de tranziție pentru unitățile de cogenerare moderne, care pot oferi servicii de echilibrare de înaltă calitate, este, de asemenea, o direcție importantă. Accelerarea implementării piețelor de servicii de sistem, cum ar fi piețele de echilibrare și de frecvență, ar stimula furnizorii de flexibilitate, inclusiv consumatorii industriali prin programe de răspuns la cerere. Acest lucru ar contribui la o mai bună gestionare a resurselor energetice și la creșterea rezilienței sistemului, un aspect vital pentru relațiile externe ale României.
Accent pe Sursele Intermitente de Energie
Strategia energetică națională subliniază o orientare clară către sursele regenerabile de energie, în special cele intermitente precum energia solară și eoliană. Această direcție, deși necesară pentru decarbonizare, ridică provocări semnificative legate de stabilitatea și echilibrarea sistemului energetic. Integrarea unui procent mare de capacități intermitente necesită investiții substanțiale în infrastructura de rețea, inclusiv linii de interconectare și echipamente de control avansate, precum și sisteme de prognoză meteorologică precise pentru a anticipa producția de energie. Fără aceste măsuri, sistemul ar putea deveni vulnerabil la fluctuații neprevăzute, afectând continuitatea furnizării energiei electrice.
Rolul Reactoarelor Nucleare Modulare
Reactoarele nucleare modulare (SMR) sunt menționate tangențial în strategie ca o posibilă sursă de generare de bază, oferind o alternativă cu emisii scăzute de carbon și o producție constantă, spre deosebire de sursele intermitente. Totuși, strategia nu detaliază suficient potențialul acestora, nici planurile concrete de implementare sau studiile de fezabilitate necesare. Dezvoltarea și integrarea SMR-urilor ar putea aduce un plus de stabilitate și securitate energetică, dar necesită o analiză aprofundată a costurilor, a reglementărilor și a acceptării publice, precum și a modului în care acestea se pot integra în peisajul energetic existent, completând rolul surselor regenerabile.
Dezvoltarea Capacităților de Generare/Cogenerare
Un aspect critic care pare a fi neglijat în strategia actuală este dezvoltarea proactivă a capacităților noi de generare și cogenerare care să asigure echilibrarea sistemului energetic național. În timp ce accentul cade pe sursele regenerabile, este vital să se investească în unități de producție flexibile, care pot răspunde rapid la variațiile de producție ale energiei solare și eoliene. Modernizarea capacităților existente de cogenerare pe gaz, care sunt adesea învechite și dependente de cererea termică, este, de asemenea, o prioritate. Lipsa unui plan detaliat pentru aceste capacități de echilibrare lasă un gol semnificativ în strategia energetică, punând sub semnul întrebării capacitatea sistemului de a funcționa eficient și sigur în viitor.
Finanțarea Strategiei Energetice Naționale
Plan de Investiții cu Costuri Estimative
Pentru ca strategia să fie mai mult decât un simplu document de intenție, este absolut necesar să se elaboreze un plan de investiții detaliat. Acest plan ar trebui să includă costuri estimate pentru fiecare direcție strategică majoră, oferind astfel o hartă clară pentru potențialii parteneri de dezvoltare și investitori privați. Fără o astfel de estimare, este greu să ne facem o idee despre amploarea financiară a proiectelor propuse și despre resursele necesare pentru a le duce la bun sfârșit. Este important să știm exact unde se duc banii și ce rezultate se așteaptă în schimb.
Identificarea Sursei de Finanțare
Odată ce avem un plan de investiții, pasul următor este să identificăm sursele de finanțare. Aici vorbim despre o gamă largă de posibilități, de la fonduri europene, cum ar fi Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) sau Fondul de Modernizare, până la împrumuturi de la instituții financiare internaționale precum BERD sau BEI. Nu trebuie uitate nici bugetul de stat și, desigur, investițiile private, care pot veni prin licitații competitive sau parteneriate public-private. Fiecare proiect major trebuie să aibă o sursă de finanțare clar definită pentru a asigura implementarea sa.
Analize Cost-Beneficiu pentru Proiecte Majore
Înainte de a demara proiecte de anvergură, este esențial să realizăm analize cost-beneficiu riguroase. De exemplu, ar trebui să estimăm costul marginal al decarbonizării prin diverse tehnologii, cum ar fi energia solară, eoliană sau biomasa, și să evaluăm impactul lor net asupra securității sistemului energetic. Prioritizarea investițiilor trebuie să se bazeze pe criterii clare: gradul de securitate energetică, emisiile de carbon, costurile totale și impactul economic general. Aceste analize ne ajută să luăm decizii informate și să ne asigurăm că resursele sunt alocate eficient, contribuind la expansiunea capacităților pentru surse regenerabile de energie până în 2050.
Impactul Macroeconomic al Proiectelor Energetice
Analiza strategică energetică națională, deși ambițioasă în țintele sale, pare să evite detaliile concrete legate de finanțare și impactul pe termen lung asupra economiei. Se vorbește despre investiții masive, de peste 43 de miliarde de euro, dar sursele acestor fonduri rămân neclare. Fără o identificare precisă a modului în care aceste proiecte vor fi plătite, este greu de evaluat impactul real asupra bugetului de stat sau asupra operatorilor din piața energetică. De asemenea, evoluția tarifelor pentru consumatori este un subiect sensibil, iar lipsa unor analize cost-beneficiu detaliate pentru proiectele majore lasă loc de incertitudine. Este esențial ca orice strategie energetică să fie ancorată în realitatea economică, oferind proiecții clare asupra costurilor de producție și a modului în care acestea se vor reflecta în buzunarele cetățenilor.
Estimarea Impactului asupra Economiei Naționale
Strategia energetică națională propune o transformare profundă a sectorului, cu obiective ambițioase de reducere a dependenței de importuri și de creștere a ponderii energiei electrice în consumul final. Totuși, evaluarea impactului macroeconomic al acestor transformări pare să fie mai mult declarativă decât bazată pe studii aprofundate. Deși se menționează necesitatea alinierii la obiectivele UE, nu se detaliază cum vor fi atinse aceste ținte fără a genera dezechilibre economice. Lipsa unor analize sectoriale recente, realizate cu sprijinul donatorilor internaționali, creează discrepanțe între obiectivele strategice și realitatea pieței, necesitând clarificări suplimentare pentru a înțelege pe deplin consecințele economice ale tranziției energetice.
Analiza Costurilor de Producție și a Bugetului de Stat
Un aspect critic al strategiei energetice îl reprezintă lipsa unei analize detaliate a costurilor de producție și a impactului asupra bugetului de stat. Se estimează necesitatea unor investiții uriașe, dar nu se specifică de unde vor proveni fondurile și cum vor fi gestionate. Istoricul arată că Republica Moldova a întâmpinat dificultăți în absorbția fondurilor pentru proiecte de infrastructură energetică, iar cele realizate au avut un impact semnificativ asupra tarifelor. Fără o planificare financiară riguroasă și o identificare clară a surselor de finanțare, este dificil de anticipat cum vor fi acoperite costurile proiectelor propuse și ce presiune va fi pusă pe bugetul public.
Evoluția Tarifelor pentru Consumatorii Finali
Strategia energetică națională, în forma sa actuală, nu oferă suficiente detalii despre cum vor evolua tarifele pentru consumatorii finali pe măsură ce proiectele de modernizare și tranziție către surse regenerabile vor fi implementate. Deși se menționează dorința de a asigura acces echitabil la energie la prețuri accesibile, lipsesc analizele care să coreleze investițiile necesare cu impactul direct asupra tarifelor. Experiența anterioară arată că modernizarea infrastructurii energetice a dus la creșteri tarifare, iar fără o transparență sporită în acest sens, consumatorii riscă să fie afectați negativ de implementarea strategiei.
Sistemul Energetic din Regiunea Transnistreană
Analiza situației energetice naționale nu poate ignora complet sistemul din regiunea transnistreană, având în vedere gradul avansat de interconectare și sincronizare existent. Centrala de la Cuciurgan, o sursă importantă de energie, joacă un rol în aprovizionarea pieței interne, inclusiv pentru echilibrare. Ignorarea acestor elemente ar putea genera dezechilibre tehnice serioase în întregul sistem național. Deși noi interconectări cu sistemul european ar putea reduce dependența de regiunea transnistreană, riscurile operaționale vor persista. Este necesară o abordare strategică pentru integrarea graduală a sistemului energetic transnistrean în cel național, incluzând planuri de intervenție în caz de criză. De asemenea, trebuie modelat impactul economic și social al unei posibile întreruperi a aprovizionării de la Cuciurgan, precum și costurile asociate cu importurile suplimentare. Autoritățile trebuie să clarifice viziunea strategică față de operatorii energetici din regiune, evaluând costurile de reintegrare. România contribuie la stabilitatea globală prin participarea la misiuni internaționale, consolidându-și influența și capacitățile de apărare, dar se confruntă și cu provocări regionale și economice interne. Adaptarea la schimbările geopolitice și reformele structurale sunt esențiale pentru viitorul țării.
Sistemul energetic din Transnistria este un subiect important, mai ales când vine vorba de stabilitatea regiunii. Află mai multe despre cum funcționează și ce provocări întâmpină. Pentru detalii complete, vizitează site-ul nostru!
Întrebări Frecvente
Ce este Strategia Energetică Națională și de ce este importantă?
Strategia Energetică Națională este un plan pe termen lung care arată cum va funcționa țara noastră în ceea ce privește energia în viitor. Este importantă pentru că ne ajută să avem energie curată, sigură și la prețuri bune, adaptându-ne la noile tehnologii și la nevoile Uniunii Europene.
Ce înseamnă „surse regenerabile de energie” și de ce sunt ele menționate des?
Sursele regenerabile de energie sunt cele care se refac natural, cum ar fi soarele (energie solară) și vântul (energie eoliană). Strategia vrea să folosim mai mult aceste surse pentru a proteja mediul și a nu mai depinde de combustibilii din alte țări.
Ce probleme are sistemul energetic actual al țării noastre?
Sistemul nostru energetic are mai multe probleme: depinde mult de importuri, instalațiile sunt vechi și se strică des, iar prețurile la energie pot crește oricând din cauza situației din alte țări.
Ce înseamnă „eficiență energetică” și cum ne ajută?
Eficiența energetică înseamnă să folosim mai puțină energie pentru a face același lucru. De exemplu, să izolăm mai bine casele ca să consumăm mai puțin pentru încălzire. Acest lucru ne ajută să economisim bani și să protejăm mediul.
Ce sunt reactoarele nucleare modulare și de ce apar în strategie?
Reactoarele nucleare modulare sunt niște centrale nucleare mai mici și mai noi. Strategia le menționează ca o posibilitate pentru viitor, pentru a asigura energie constantă și a echilibra sistemul, dar nu se știe exact când și cum vor fi folosite.
Cum va fi finanțată această strategie energetică?
Strategia vorbește despre investiții mari, de peste 43 de miliarde de euro. Banii ar putea veni din fonduri europene, împrumuturi de la bănci internaționale, bugetul statului sau de la investitori privați. Însă, sursele exacte de finanțare nu sunt foarte clare.
Ce rol are digitalizarea în noua strategie energetică?
Digitalizarea înseamnă folosirea tehnologiei moderne pentru a gestiona mai bine sistemul energetic. Strategia recunoaște că avem nevoie de o platformă electronică națională pentru a centraliza informațiile și a face sistemul mai sigur și mai eficient.
Ce se întâmplă cu sistemul energetic din regiunea transnistreană?
Sistemul energetic din Transnistria este conectat la cel al țării noastre și nu poate fi separat ușor. Strategia trebuie să ia în considerare acest aspect pentru a evita probleme tehnice și a asigura o funcționare corectă a întregului sistem energetic național.